Propunerea, venită din partea Fondului de Mediu și aflată pe masa ministerului în acest moment, ar urma să fie pusă în consultare publică pe site-ul ministerului în următoarele săptămâni. Aceasta vizează contribuții la Fondul de Mediu cu privire la ambalajele generate de coletele intrate în România, în cazul în care nu există dovezi conform cărora comercianții nu reciclează suficient conform obligațiilor fiscale.
„Suntem într-o activitate continuă de identificare a locurilor prin care intră deșeurile de ambalaje în țară și stabilire a metodelor prin care putem să avem acces la această informație într-un mod operațional. Dacă intră colete din China, India, Vietnam etc. aceste colete ajung acasă la consumatorul final. Coletele respective vor genera deșeuri la un moment dat, deșeuri care ajung într-un flux municipal de unde sunt colectate și cineva își asumă niște costuri”, explică Raul Pop pentru Wall-street.ro.
Unul dintre efectele, pe care impunerea unei contribuții la Fondul de Mediu pentru aceste colete ar trebui să-l aibă, ar fi și reducerea ambalajelor folosite pentru comenzile livrate. Se poate vedea clar că multe dintre coletele venite din piețe precum China au parte de mai multe ambalaje decât comenzile livrate de un jucător local, acesta fiind conștient că, cu cât generează mai multe deșeuri, cu atât trebuie să plătească mai mult la Fondul de Mediu.
„Trebuie să identificăm aceste colete și să le punem aceleași prevederi legale”
„Trebuie să identificăm aceste colete și să le punem aceleași prevederi legale, aceleași obligații, pe care le au toți cei care vând, de exemplu, într-un mare hypermarket. Aceasta este cea mai mare provocare pentru noi momentan, din punct de vedere administrativ, să identificăm punctele prin care aceste colete intră în țară, ca să începem să punem o presiune pentru reducerea volumului de deșeuri care vor fi generate”, adaugă Raul Pop pentru Wall-street.ro.
Acesta precizează că e irealist să ne imaginăm că vom putea pune orice sarcină fiscală pe producătorul din China, Vietnam sau India, de unde vine produsul respectiv, așa că Ministerul Mediului se uită la „proxy-uri” din România pe unde intră aceste colecte.
Reprezentantul ministerului Mediului nu a oferit exemple legate de cine ar putea fi aceste proxy-uri care ar urma să preia responsabilitatea deșeurilor care reies în urma coletelor venite din țările din afara UE. În general, pot fi entitățile intermediare prin care coletele intră pe piața românească, exemple fiind importatorul legal, distribuitorul sau platformele de marketplace.
„Acum lucrăm la un cadru legal care să permită instituțiilor statului să acționeze. În momentul acesta Fondul de Mediu își crează baza legală ca să poată să așeze aceste obligații(...) Este o propunere din partea Fondului de Mediu, o publică pe site-ul ministerului în transparență decizională în următoarele săptămâni”, adaugă Raul Pop.
